Tag Archives: Romania

Javre… vs maidanezi!

19 Noi

Ca simplu cetatean platitor de taxe,   devenit,  recent,     un paria pentru simplul motiv ca am avut nesimtirea de-a iubi cainii maidanezi, indraznesc, din nou, sa lansez cateva intrebari, asa, din lipsa de activitate si curiozitate, la ceas tarziu in noapte.
In Romania    ultimelor  luni a venit apocalipsa.

Aceasta adevarata isterie nationala,   provocata de media   romaneasca,  a avut   drept   consecinta  macelul a   zeci   si  sute de caini din   adaposturi    (valabil,  desigur, pentru cei care   mai  au   „norocul”   (?)   de-a ajunge vii acolo)    exterminarea lor prin infometare, otravire, mutilarea lor de catre niste cetateni EUROPENI -(infractori)- activitati devenite un fel de sport national la romani,umilirea si ,uneori, agresarea verbala si fizica a celor care doresc sa adopte un catel din lagarele de exterminare   –  a se citi adaposturi publice-  sau a celor ce reusesc sa mai salveze cate un amarat de suflet,  de fata cu, sau chiar cu participarea directa a  politiei locale, terorizarea psihica a oamenilor care trebuie sa traiasca aproape   zilnic   cu     astel de   imagini si    intamplari care incep   sa faca     parte dintr-o anormalitate devenita fireasca   in   Romania ,   terorizarea copiilor care traiesc   si     cresc cu astfel de   imagini de natura a le „afecta dezvoltarea mentala sau morala”-citat din CNA- , marcandu-le intreaga existenta,    acelasi CNA care permite difuzarea unor emisiuni in care ,  moderatorii         ( infractori?)   instiga la violenta si aproba actele de violenta deja savarsite, emisiuni in urma carora dictonul divide et impera se aplica si verifica cu prisosinta,  nimic nefiind mai usor de realizat cu succes la dobitoace  …   pardon,   la romani decat dezbinarea, pe sistemul „intarata-i drace!” unii impotriva celorlalti, da-le circ ca sa uite ca nu mai au paine si, mai ales sa uite cine le-a furat-o si cine le este dusmanul comun, de fapt.

In aceste conditii, ma intreb si va intreb ce pot face si ce fac, totusi, ONG-urile? Ce fac ele concret ca de sfaturi, comentarii, morala si like-uri pe retelele de socializare suntem satui.
In conditiile in care, noi, astia cu tot mai multe doage lipsa, noi astia „anormali” pt ca nu mai suportam teroarea la care suntem
supusi si bestialitatea ce ne inconjoara, care nu mai avem somn, nu mai avem liniste, noi astia care bantuim intr-un cosmar din care
tot asteptam sa ne trezim odata, noi astia care, de multe ori, mancam gaura pentru ca, de covrig, sa se mai bucure cateva amarate de patrupede , noi astia care in disperarea noastra salvam unul, doi, trei, cinci, noua, o suta de catei in timp ce alte sute si mii mor de foame, mor de boli, sunt omorati in bataie, otraviti, ingropati de vii de catre un stat caruia si noi astia socotiti nebuni-ma intreb cine ar mai fi sanatos in astfel de tara si de conditii-ii platim taxe, pentrut ca noi astia, „deuseurile” societatii, nu mai avem niciun drept, nici macar acela de a ne apara, desi, paradoxal, traim intr o tara democrata unde drepturile omului sunt garantate si protejate prin lege. Cica.
Dupa modelul „azi furi un ou, maine un bou”, se practica o noua forma de tortura, probabil ,a lumii moderne. Azi ia-i omului cainele, maine   da-i o mama de bataie, iar poimaine, de ce nu(?)  ia-i razvratitului si nevasta. Traiesc o asemanare izbitoare intre Romania stalinista si Romania lui 2013,  membra a UE.

In conditiile in care, noi astia , o mana de oameni, multi dintre noi depasiti de situatie din punct de vedere financiar, distrusi fizic si psihic,  in incercarea esuata de a ne lupta cu un sistem care ne ingenunchiaza zi de zi, nu dispunem de parghii legale pentru a face dreptate, fiind, tot mai des, in imposibilitatea de a ne apara propriile    drepturi, daramite pe cele ale prietenilor nostri pe viata, iarasi vin si va intreb ce fac ONG-urile?   Cum actioneaza ele concret, cum se iau ele „la tranta” cu sistemul, cum cer ele autoritatilor socoteala pentru atrocitatile comise, cum monitorizeaza ele activitatea din adaposturi care sunt, totusi, niste institutii publice pentru care noi, dobitoacele, platim taxe?  Taxe pentru plata salariilor unor bate bipede care,teoretic, ar trebui macar pentru faptul ca-si primesc un salariu,  sa-si faca munca in mod corect si constiincios ( nu din omenie daca asa ceva nu exista) taxe pentru intretinerea ( oficial) a cainilor adusi acolo, intretinere,   care,  conform acelorasi autoritati, este foarte costisitoare     ( mai mult ca sigur au omis sa precizeze ca se refereau la intretinerea salariatilor nu a maidanezilor), taxe pentru adoptie in cazul in care doresti sa adopti mai mult de un catel (in valoare de 150 Ron/caine) ,taxe din care sunt platiti hingherii,acesti …cetateni model care castiga si ei o paine cinstita prinzand cainii cu instrumente speciale gen bate cu sarma, clesti, caini care nici nu se apara macar, unii nici nu latra, altii sunt batrani, ologi, bolnavi deci, vorbim de „haite de caini agresivi” – a propos, dragi romani,in timp ce un hingher este platit cu aproximativ 50 Euro/captura, un medic anestezist in provincie primeste aproximativ 200 Euro/luna-  taxe pentru masini solide in care sunt aruncati si inghesuiti acesti caini”deosebit de agresivi” precum  sardalele si care, din lipsa de aer, ajung morti la destinatie…nu toti, din fericire, daca a fi aruncat in  niste lagare precum sunt adaposturile de stat, poate constitui o fericire….taxe din care sunt platite firme de hingheri private, mai nou, care ridica zeci si sute de caini; caini care, in mod misterios, dispar ulterior. Nu stie nimeni unde, cert e ca in adaposturi, nu mai sunt de gasit.
Noroc ca mai filmeaza cate un cetatean curios si uimit la vederea aparitiei unor dubite circuland cu viteza extrem de redusa si cu farurile stinse,
ca-n filmele de spionaj – ca, de ce sa n avem si noi James (vaga)bonzii nostri?!- care  apar la lasatul serii pe ulitele vreunui sat si din care sunt coborate puzderii de caini de toate taliile, cat cuprinzi cu privirea de parca zici ca ne-au invadat extraterestrii…

Iata, dragi neiubitori de maidanezi- eu nu-mi permit sa va numesc nici bipedo-javrofili, nici pedofili, apelative total nedemne de niste cetateni europeni civilizati asa cum va pretindeti-  spuneam, iata cum arata un caine „bine” intretinut intr-un adapost de Stat si care, se presupune, ne costa un amar de bani,   intretinerea lui reprezentand o mare gaura in   bugetul  Statului, respectiv, banii dumneavoastra.    Dupa ce veti fi privit aceste imagini,   zic eu,    mai mult decat graitoare, v-as intreba unde sunt banii rezultati din acest pomelnic de taxe, unde se duc banii dumneavoastra , ai nostri? Ca, din cate stiu, alocatiile nu s-au marit, salariile nu s-au modificat, pensiile nu au fost indexate. Iar dragii nostri guvernanti au hotarat ca au nevoie de avionul lor pentru a nu se mai amesteca cu gloata.

In curand, va vor taxa si pantofii cu toc pe motiv ca fac gaura-n asfalt, in verile caniculare.

Somn usor, dragi compatrioti!

adapost craiovaBMdj

Un Scotian la Casota

5 Iul

Iata ce ne spunea o anumita distinsa Doamna Ellen, citez :

” Sorry to write in English, dar vobesc putin Romana!!! Yesterday, I had the pleasure to see the conac with Valentin Mandache and with Moray Letham. I found many surprises. Moray is an unusual person, one who has a dream and remains with focus and dedication to his dream. The conac iinspired Moray with passion and a vision, Maray became memsmerized by the conac. He has restored other historic homes around the world, so the conac is not his first experience. But it is the most challenging and the most expensive. The first surprise for him was to learn that the beauty which attracted him, the inspirational interior elements of highly crafted ceilings and original woodwork had to be destroyed!! The same govenrment which sold him the conac required Moray to destroy the interior of the conac in order to create a standard of building that would survive an earthquake. Every ornate plaster ceiling and every amazing floor, which Moray had planned to repair and restore to original standards, now had to be removed completely so support beams could be inserted. The ceilings therefore had to be recreated. Moray had to hire very talented craftsmen re-create the old ceilings and replace them. This was very expensive, very time consuming and very disappointing. The workers who agreed to do the job have not completed their work, they have disappeared from the worksite. Their unfinished work is very beautiful, I wished to see it completed by them! This is art in the creation.

The removed floors, made from massive wood beams, over 150 years old, were sanded and prepared for reinstallation by Moray himself personally. But a shocking thing happened, many of the floor beams were stolen from the conac before they could be re-installed. This is an asset that cannot be recreated, it is a great sadness. The windows had to be removed so they could be rebuilt and have new glass inserted. Moray did the work personally, preparing the windows to be re-installed. But another shock! Before the windows could be re-installed, they were stolen from the conac.

The most recent theft from Moray involves the land surrounding the conac. Local people are erecting ridiculous ugly shanty structures at the edge of the conac property and claiming to own the property without having title to the property and then trying to “sell” the shanty property to Moray, this is crime, this is fraud, this is pathetic.

The amount of theft at the conac during the years that Moray has struggled with his own money and his own labor to repair the conac is shocking and shameful. Moray has made an effort to use local people to work on the project with him and there has been betrayal with the robbing of windows, floor beams, tools, cement, ironwork, fittings, etc, and now theft of land. Moray the Scot is interested and dedicated and using his time and money to restore a Romanian landmark. But he is being defeated by local crime against his cause. This situation is sad and ironic. I came away after spending several hours with Moray having these three things to say. (1) Moray is authentic and determined to succeed independently with help from no man. (2) Moray is an artist with a vision of the conac coming to life again and, like most artists, he is rejected by the people. (3) Romania is behaving as Moray’s enemy but Moray is determined to win. Fortunately, Moray’s definition of victory – the restoration of the conac – will also be a victory for Romania. ”

xxx

 

 

Domnul Moray nu este nici pe departe artistul visator plin de speranta ale carui aripi au fost frante de ignoranta unei comunitati de localnici indaratnici care nu i-au inteles spiritul creator si efortul (atat fizic, cat si financiar ) depus intru scoaterea la lumina a unei bijuterii arhitecturale romanesti a carei ruina s-a incapatanat sa reziste in ciuda vicisitudinilor vremii si-ale vremurilor.

Precizez din capul locului ca nu doresc sa transform aceasta poveste  intr-un subiect de scandal, mai ales ca apreciez intentia si efortul  Domnului Valentin Mandache, de-a promova locuri interesante, incarcate de istorie, la fel cum si eu incerc prin toate modalitatile posibile sa promovez Romania cu frumusetile ei dar si din punct de vedere al unicitatii istorice, mai ales ca, petrecand o mare parte din viata in strainatate, pot aprecia lucrurile si din perspectiva strainului (strain ca natie) dar si strain de cauza romaneasca -aceea pe care, chipurile, Dl Moray se chinuie s-o serveasca- dar si cu ochiul critic al romanului care cunoaste foarte bine metehnele conationalilor dar, mai ales, ale Statului cu care eu si familia mea ne luptam de un amar de ani pe cale juridica, administrativa etc.

Intamplator ( sau nu) si eu sunt o artista, chiar daca numele meu nu spune multe in Romania, totusi, inteleasa de publicul larg si de cel de specialitate acolo unde am avut ocazia sa ma manifest si chiar si apreciata, marturie stand seria de premii obtinute atat in Romania, cat si peste hotare. Poate ca nu era locul nici momentul sa vorbesc despre mine, intentia mea nefiind aceea de a-mi face reclama ci, mai curand, mi-am prezentat acest scurt C.V. tocmai pentru ca cele ce  le voi relata in continuare doresc a fi  considerate un drept la replica din partea unei localnice care a avut sansa sau nesansa de a se afla la fata locului exact atunci cand Dl Moray facea primii pasi in “lumea oamenilor de afaceri casoteni” , o lume in care, la drept vorbind, dincolo de puterea banului trebuie sa primeze onoarea si credibilitatea individului.

Dl Moray -”Scotianul”- a intrat in lumea afacerilor buzoiene dupa ce, descoperind pe internet un anunt de vanzare insotit de fotografiile Conacului casotean, a cumparat (dupa spusele dumisale) castelul de la un mostenitor al boierului Casotti, un roman stabilit in Franta caruia i-a fost retrocedata constructia si suprafata de teren aferenta apartinand conacului la momentul respectiv.

Printr-un concurs de imprejurari – cu sprijinul unui amic( pare-se notar sau jurist) din Bucuresti- Dl Moray, in calitate de asociat unic,si-a infiintat un S.R.L. avand ca activitate vanzare-cumparare imobiliare si, “aterizand” la Casota, a aflat ca, de fapt, imobilul-castel era inscris in patrimoniul national si, in consecinta, fara drept de modificare arhitecturala ori de schimbare a destinatiei. Ca atare, problemele pe care visatorul investitor le reclama ca avandu-le cu guvernul sunt vise inventate dupa cum vise iluzorii sunt si cosmarurile pe care Mister le descrie ca fiindu-i generate de localnicii ignoranti si refractari la eforturile sale financiare, care eforturi s-au materializat in incercari de tepuire a comunitatii, angajand -la negru- cativa fomisti autohtoni pentru deratizarea si debarasarea pivnitei dar, pe care, i-a platit la inceput cu promisiuni iar pe parcurs cu firmituri pentru ca marele investitor era atat de bazat pecuniar incat, dupa ce i-am gasit o gazda, garant fiind statutul tatalui meu, umbla prin cotetul gainilor gazdei culegand ouale pentru breakfast iar cina si-o pregatea cu laptele capatat din mila codanelor mai oachese generand chiar “indigestii” matrimoniale si obligandu-ne, in consecinta, a-l retrage din resedinta respectiva cautandu-i alta; iar, in ce priveste terenul invocat ca apartinand castelului si presupus a fi luat cu japca de catre localnicii ce si-au ridicat in mod abuziv ( fara titlu de proprietate) locuinte inestetice, Dl Moray are posibilitatea legala de a actiona in justitie care, buna-rea, este unicul organ abilitat a elucida chestiunea, dupa cum orice act de vanzare-cumparare se face legal la notariat pe documente autentice si autentificate astfel incat motivatia “vanzarii” de teren de catre bastinasi, aspect invocat de Dl Moray, constituie o alta reglementare justitiara.
Oare, de ce nu se adreseaza Dl Moray justitiei? Din generozitate si dragoste pentru localnici? E preferabil sa-i blasfemiem pe internet ?!…

De altfel, Dl Moray, in efervescenta sa creatoare si “tratat in Romania ca dusman” – dupa remarca Doamnei Ellen – nu prea le are nici cu legislatia, nici cu respectul pentru cuvantul dat.
Intruca restaurarea unui monument istoric se realizeaza in parametri speciali, cu echipa atestata oficial, Dl Moray a refuzat un contract legal cu un grup de experti atestati din Harghita desi negocierile au fost purtate in locuinta familiei mele. Stiti de ce a refuzat contractul? Pentru ca domnia sa a dorit sa recurga la un tertip ( eu il numesc inselaciune) ; le-a propus expertilor respectivi un deal: aplicarea semnaturii ca executanti ai lucrarii in schimbul unei sume; in fapt, lucrarea avea sa fie efectuata de musteriii domniei sale pentru ca, Dl Moray nedetinand, la vremea respectiva, sumele necesare astepta vanzarea unui imobil restaurat de el la Nisa ( Franta) – conform spuselor sale.

Eu nu stiu ce acte v-au fost prezentate.

Eu si familia mea suntem persoanele care l-au insotit si i-au rezolvat numeroase probleme pe care le-a intampinat la nivel local si judetean, inclusiv bagatela instalarii internet-ului.
Eu nu contest existenta furturilor incriminate.

Numai ca, repet si subliniez: conform legislatiei, aceste monumente istorice se restaureaza numai de catre echipe specializate atestate de catre institutiile statului.
Daca Dl Moray a lucrat cu o astfel de echipa – concret: daca Dl Moray a lucrat legal, are posibilitatea legala de a-si recupera pagubele in instanta, conform contractului intre parti.
Cand pleci la drum pe cai mai putin ortodoxe, iti asumi si riscurile actiunilor tale.
Da, Dna Ellen, situatia este “trista si ironica”. In urma celor relatate, oare, viziunea “artistului desavarsit” nu se coreleaza perfect cu apelativele cu care, in exterior, noi, romanii, suntem etichetati ?! …

Internet-ul nu e instanta; el repara sau deterioreaza imagini.
Fara informatii pertinente ramanem la categoria cancan.

 

Legătură

România: prima distopie a lumii

11 Iun

România: prima distopie a lumii

distopie e o viziune coşmarescă despre viitor, şi există două mari cărţi care au definit acest gen: 1984şi Brave New World. Ambele sunt strălucitoare, dar au fost scrise în anii ’30, când lumea tremura în umbra totalitarismului. Sunt utile în înţelegerea secolului XX, însă depăşite atunci când e vorba de tulburatele noastre vremuri.

Acum avem un autor, David Mitchell, care a făcut o proiecţie a economiei contemporane înspre viitor, cale de câteva sute de ani. Avem, de asemenea, o ţară – România – unde investitori străini plănuiesc un proiect vast de minerit cu cianuri care s-ar potrivi foarte bine în distopia lui Mitchell.

Iată cum descrie David Mitchell viitorul, în romanul său care îţi taie răsuflarea – Cloud Atlas:

“Solul e poluat, râurile – lipsite de viaţă, aerul – încărcat de toxine, rezervele de hrană – infestate de gene sălbatice. Cei săraci nu-şi pot cumpăra medicamentele necesare pentru a face faţă acestor privaţiuni. Zonele cu cancer de piele şi malarie se extind spre nord cu câte 40 de kilometri pe an. Aceste zone de producţie din Africa şi Indonezia, care susţin cererea Zonelor Consumatoare, sunt în proporţie de şaizeci la sută de nelocuit. Legitimitatea plutocraţiei, bunăstarea ei, sunt pe sfârşite… Iar singurul ei răspunsă e vechea strategie, iubită de către toţi ideologii falimentari: negarea.”

Nu e greu de văzut cum actualele multinaţionale ar putea evolua înspre monopolurile descrise de Mitchell. Recentele scandaluri privind lungile perioade de neplată a taxelor pentru companii ca StarbucksGooglesau Apple sugerează că principalul rol al guvernelor moderne este să reprezinte marile companii. Practic, asta înseamnă că interesele marilor business-uri vor triumfa întotdeauna asupra celor ale oamenilor de rând sau asupra protecţiei mediului.

Acest proces poate fi văzut la modul cel mai clar într-o economie emergentă cum e cea a României, o ţară care are doar 23 de ani de capitalism modern. În România, membră a UE din 2007, vedem cum companii cum ar fi Coca-Cola, McDonalds, Microsoft, VW, Nestle, Danone şi South African Breweries (SAB) i-au dat la o parte cu uşurinţă pe competitorii locali. Peste 60% dintre băuturile carbogazoase şi apa îmbuteliată din România este vândută astăzi de către Coca-Cola, piaţa de bere e controlată de cătreSAB şi alte multinaţionale, iar peste 80% din hrană provine din import. Microsoftdomină piaţa de software şi, după investiţii inteligente în domeniul guvernamental şi în şcoli a reuşit să ţină competitorii bazaţi pe Linux, o opţiune mult mai ieftină, în afara pieţei. Uniunea Europeană sprijină şi ea aceste practici impunând standarde pe care doar cele mai mari corporaţii şi le pot permite. De exemplu, milioane de fermieri români se confruntă cu interdicţia de a-şi vinde laptele, deşi acesta e mult superior, calitativ, faţă de orice se poate găsi în supermarket.

Dar acest tip de scenariu în care multinaţionalele iau sub control o nouă piaţă nu e nou. Îl cunoaştem cu toţii. Ce face din România “prima distopie a lumii” e masivul proiect de minerit cu cianuri care ar putea transforma Transilvania, una din cele mai frumoase şi încă pure regiuni ale Europei, într-un pustiu poluat. Acest proiect poate reprezenta şi un studiu de caz despre cum PR-ul corporatist şi de piaţă poate convinge populaţia că distrugerea ecosistemului e în interesul ei.

Roşia Montana Gold Corporation, o firmă offshore, le-a promis românilor mii de locuri de muncă, miliarde de dolari din taxe şi – cea mai îndrăzneaţă promisiune, care ar fi putut veni direct din romanul 1984 – protecţie a mediului. Realitatea este că trei sate şi patru munţi vor dispărea şi se va construi un mare bazin pentru 214 milioane de tone de reziduuri cianurate (cianura de sodiu se utilizează pentru extragerea aurului din minereu). Niciodată, în Europa,  nu s-a mai încercat un proiect de minerit cu cianuri atât de mare. Râurile şi apa freatică din regiune, inclusiv Dunărea, ar putea fi poluate şi doar în jur de 200 de locuri de muncă vor fi create. Veniturile din taxe, de pe urma profitului estimat de 20 milioane de lire sterline, e necunoscut – datorită contractului secret cu guvernul României, ca şi faptului că legile fiscale ale României sunt pline de ‘găuri’ care pot fi speculate.

Lucrul cel mai extraordinar, privitor la proiectul Roşia Montana, e că o asociaţie a localnicilor a reuşit să îl blocheze în ultimii cincisprezece ani. Folosind avocaţi voluntari, ea a reuşit să oprească proiectul în tribunale din nou şi din nou, iar aceasta demonstrează că în România domeniul voluntariatului şi cel legal nu sunt chiar atât de neputincioase şi de corupte pe cât le-ar plăcea multora să creadă. Guvernul actual al României încearcă să îi învingă pe cei care rezistă prin rescrierea Legii Minelor, permiţând companiilor miniere să confişte orice pământ le-ar trezi interesul.

Iar investitorii nu renunţă. Acesta este un caz-test pentru industria minieră internaţională: modul lor de a face afaceri depinde de ţări sărace şi prost guvernate ca România, care să se supună voinţei corporatiste şi să cedeze accesul liber la resursele lor minerale. O rezistenţă ca aceasta i-ar putea încuraja şi pe alţii să le reziste corporaţiilor, iar asta nu se potriveşte deloc cu viziunea marilor companii miniere despre viitor.

autor: Robert-Wolfe Murray
sursa: huffingtonpost.co.uk // blog.activewatch.ro

CUM DISTRUGI ŞI VINZI O ŢARĂ ÎN 20 DE ANI

3 Iun

Îmi amintesc, copil fiind, la şcoală ne învăţau să fim mândri că al nostru drag popor nu a fost un popor de cotropitori. Atunci mă chinuia o mândrie copilărească, specifică fiinţei inocente uşor influenţabilă.

Acum, la maturitate, nu pot spune că situaţia este la fel: nu mai am acea mândrie din copilărie, ci un necaz chinuitor; asta pentru că am observat un lucru- cotropitorii (acei războinici de ieri) sunt invadatorii economici de azi, iar aceştia au un standard de viaţă pe care noi îl invidiem; imperiile lor teritoriale de altă dată sunt imperiile economice de azi- asupriţii sunt aceiaşi, adică noi- cu acelaşi trai amărât, iar din când în când mai primim o ciosvârtă să ne astâmpărăm o posibilă sete de revoltă!

Sincer, nu pot să-i condamn pe aceşti invadatori, cred că e în natura biologică a oamenilor să fie împărţiţi precum celelalte vieţuitoare, în prădători şi rumegători.

Nu-mi place să constat faptul că, într-adevăr, avem comportamentul rumegătoarelor: speriaţi şi dezbinaţi. Urăsc şcoala pentru faptul că m-a învăţat să fiu mândru de statutul meu de necotropitor, urăsc şcoala pentru că mi-a impus statutul de rumegător, dându-mi drept exemplu înţelepciunea ciobanului mioritic; sincer, omul ăsta, ciobanul mioritic, trebuie dat ca exemplu negativ în şcoli, cum e posibil să ştii că unii vin să te omoare pentru a te tâlhări iar tu să te apuci să faci ordine în gospodărie, ca după episodul morţii gospodăria să fie ordonată? Să aibă ăia ce să fure mai bine? Preferam să ştiu că ciobanul mioritic le-a luat-o ălora înainte trimiţându-i el pe ei in mormânt (parcă unul din principiile româneşti spune că paza bună trece primejdia rea).

Vă amintiţi episodul din anii ‘90, când unii dintre ai noştri strigau “nu ne vindem ţara!”? Au apărut apoi şi susţinători ai teoriilor conspiraţioniste care susţineau că împotriva României există un plan diabolic. Mulţi am râs, alţii am spus răspicat: “ai dom’le că n-are cum să se întâmple aşa ceva” (românul în blândeţea lui nu concepe că omul este predispus răului).

Iată că după douăzeci si trei de ani, invadatorii nu se mai ascund, unii dintre ei îşi recunosc isprava pe faţă: “Pe 10 octombrie 2007, la trei luni după ce a devenit preşedinte al statului Israel, Shimon Peres producea o afirmaţie năucitoare, la Hotelul Hilton din Tel-Aviv, în faţa a sute de reprezentanţi ai cercurilor diplomatice evreieşti: Israel cumpără România!” Vom spune: ei, şi ce dacă ne-au cumpărat! Numai că nu ne-au cumpărat spre binele nostru ci spre al lor. Avuţia noastră au cumpărat-o pe nimic (câteva zeci de miliarde de dolari a obţinut România pe o economie, fără a fi luate în calcul resursele solului şi subsolului, echivalată în 1990 la 800 de miliarde de dolari!). Dar faptul că ne-am vândut totul pe nimic nu este singura tristeţe, pentru că cei care ne-au cumpărat ne-au şi îndatorat, adică suntem şi cu gospodăria vândută şi cu bani îndatoraţi! Ce pot să spun despre aceşti băieţi pricepuţi care ne-au cumpărat?: bravo lor – ruşine nouă!

Ruşine pentru că nu am reacţionat de fel şi nu am apărat dreptul pe care l-am primit prin faptul că ne-am născut pe aceste meleaguri: acela de a fi stăpâni pe bogăţia pământului natal şi pe frumuseţea acestuia. Potentialii bogaţi sunt acum percepuţi ca cerşetori ai Europei (jignirea a fost difuzată pe toate canalele TV, când un distins francez a prezentat salutul românesc: o mână întinsă în semn de cerşeală – asta în timp ce românul într-adevăr se zbate în sărăcie, sărăcie cauzată de faptul că şi francezii sunt unii dintre cei care storc România de bogăţie. Asta da batjocură: după ce ne sărăcesc mai şi râd de noi).

Datori nu suntem numai noi, ci şi generaţiile care ne vor urma: adică copiilor noştri le-am pregătit un viitor de sclavi! Într-adevăr, noi generaţia post-revoluţie am distrus acest viitor, noi şi stimabilii guvernanţi de către noi aleşi: aceşti şacali aleşi drept păstori ai turmei, primind frâiele deciziei economice si politice, începând cu Ion Iliescu, Petre Roman, Emil Constantinescu, Zoe Petre, Adrian Năstase, Mircea Geoană, Mugur Isărescu, Adrian Severin, Viorel Hrebenciuc, Călin Popescu Tăriceanu, Traian Băsescu, Emil Boc, ş.a., au mizat pe lobby-ul evreiesc pentru a accede şi a se menţine la Putere. Puterea a însemnat în schimb vânzarea bogatei grădini româneşti, cea care ne hrănea.

Principalii cumpărători ai României sunt cu adevărat afacerişti israelieni şi tot ei sunt în spatele instituţiilor financiare care ne-au împovărat cu datorii. Prim-ministrul Israelului a raportat în kneset (parlamentul israelian) că misiunea de a cumpăra România a fost îndeplinită. După ce politicienii israelieni recunosc faptul că oamenii de afaceri israelieni au cumpărat România, aflăm şi scopul final al acestei acţiuni: actuala locaţie a statului israelian este una nesigură pentru poporul evreu, peste tot sunt înconjuraţi de state neprietenoase şi greu de stăpânit economic, sunt o enclavă într-o lume islamică. Prin cumpărarea României, israelienii pregătesc un teritoriu de rezervă pentru ei.

Vă miră acest aspect? Gândiţi-vă la faptul că dintotdeauna aceste meleaguri au fost râvnite de toţi. Să nu vă închipuiţi că băieţii ăştia sunt nişte neştiutori şi vor da buluc pe meleagurile româneşti, nu, se vor feri să întâmpine opoziţie din partea populaţiei. Ei vin încet, unii ca oameni de afaceri, apoi alţii ca angajaţi, adică încet şi cu răbdare.

Pentru a pregăti terenul propice mutării populaţiei israeliene pe teritoriul României se acţionează, astfel:
– în ultimul timp românii sunt goniţi din propria lor ţară prin politici care descurajează instituţia familială, concomitent cu scăderea ratei natalităţii şi implicit scăderea ratei demografice;
– crearea la nivel naţional a unei stări de sănătate precare a populaţiei prin otrăvirea hranei din comerţ cu substanţe nocive corpului uman şi slăbirea până la declin a sistemului de sănătate publică, creşterea ratei mortalităţii;
– îndobitocirea populaţiei, prin slăbirea sistemului naţional de educaţie, trecerea în umbră a valorilor umane şi mediatizarea unor nonvalori umane ca modele de viaţă pentru toate segmentele de vârstă;
– distrugerea coeziunii între cetăţeni prin cultivarea dispreţului faţă de ceea ce înseamnă românesc;
– disoluţia instituţională a statului prin reforme care au bulversat şi distrug în continuare esenţa a ceea ce înseamnă protecţia unei naţiuni: sistem judiciar, medicină, educaţie, administrare teritorială, artă, etc.; ultimele bastioane a ceea ce însemna siguranţă naţională şi patriotism (internele şi apărarea) au fost distruse prin aceleaşi politici de proastă finanţare a instituţiilor şi subsalarizarea personalului acestor institutii, fapt ce a cauzat plecarea personalului competent şi angajarea unor persoane nepregătite în domeniu, incompetente şi predispuse la corupţie – rezultatul s-a văzut!

Toate aceste acţiuni se desfăşoară sub directa îndrumare a cumpărătorilor acestei ţări şi sunt săvârşite de ai noştri aleşi, o şleahtă de pungaşi puşi pe jaf şi distrugere, că deh, popor, conducătorii cinstiţi se pare că nu îţi plac şi-ţi tai singur crenguţa de sub picioare.
În lipsa unităţii sociale nu rămâne decât să lansăm o rugăciune către ei, cumpărătorii meleagurilor şi bogăţiilor noastre, cei către care stăm cu mâna întinsă cerând bani pentru a supravieţui:
Te rugăm pe Tine, Prea Deşteptule Israel, Te rugăm pe Tine, Prea Descurcăreaţă Franţă (etc. că sunteţi mulţi) Fie-vă milă, o Vouă Preamăriţilor acestei lumi, de o populaţie neştiutoare dar şi nepăsătoare cu soarta ei, şi daţi-ne înapoi Preafrumoasa Grădină a Maicii Domnului şi bogăţiile ei, căci- pe principiul cade omul din pom şi păcat să nu tragă un pui de somn – noi v-am dat vouă această Grădină pe degeaba iar acum suntem goi în toate! Iar de-o fi să nu ştim iarăşi să o gospodărim, s-o gospodăriţi voi pentru noi şi să ne culegeţi şi nouă roadele!

As mai adauga la toate acestea faptul ca tradatorul de neam, Basescu, le demonstra romanilor din Chicago, de ce e mai bine pentru ei sa stea acolo in America! Celor din Spania le multumea ca stau afara si ca nu vin in tara sa ia … asigurari sociale (!?!), fara sa se gandeasca ca in 2-3 ani, daca vor ramane doar batranii, n-o sa mai aiba cine sa le PLATEASCA PENSIILE!

Acest mesaj nu este îndreptat împotriva vreunui popor pomenit în aceste rânduri, ci dimpotrivă, e o admiraţie pentru capacitatea altor popoare de a străluci prin bogăţiile altora!

Autor: Valentin Prundaru

 

„Divide et impera !”

31 Mai

Dupa cum unii cred ca ati remarcat, eu nu prea dorm noaptea. Sunt usor „setata” pe Usa, Australia, America Latina.Daca e sa ma ghidez dupa zicala ” noaptea-i un sfetnic bun”, probabil ca am pierdut mult la acest capitol. Insa, cum mai e valabila si expresia ” prost ca noaptea”, iata ca ma gasesc in oarece dilema.In fine, azi-noapte am facut exceptie de la regula si-am a/dormit precum oamenii „normali” iar dis-de-dimineata,facand o scurta trecere in revista a stirilor aparute on-line, m-am trezit cu o intrebare la care nu am gasit raspuns. Nah, probabil, un somn la ore neobisnuite pentru mine o fi scos la iveala „blondul” de care nu eram constienta.Si, ca sa revin la subiect, stim cu totii ca suntem impartiti in tabere si ca fiecare grup/comunitate se lupta pentru o cauza: fie ca e vorba de Rosia Montana, fie ca e vorba de gazele de sist, fie ca e vorba de drepturi calcate in picioare       ( gen: cele ale revolutionarilor, ale fostilor detinuti politici, ale urmasilor mineriadelor si pana la drepturi salariale, pensii, alocatii) dreptul la viata pana la urma, fie ca e vorba de discriminarea permanenta a romanilor din Harghita si Covasna, fie ca e vorba de „sugrumarea” agriculturii, fie ca e vorba de cainii vagabonzi. Practic, toti ne luptam cu Statul. Si-atunci, intrebarea mea este : de ce nu-si unesc romanii fortele?Indiferent ca pe unii ii preocupa sau nu cauza celorlalti, pana la urma dusmanul e unul comun.Credeti ca atunci cand nu vom mai avea nici ce manca, nici unde spune ACASA, ne vom mai permite un abonament la internet pentru a sta si-o ofta pe facebook si-a injura greaua mostenire? Am in lista mea de friends un exemplu cat se poate de viu, daca-mi este ingaduit sa spun asa. Si, daca nu ma credeti pe mine, sunteti liber sa-i cereti confirmarea veridicitatii stirii pe care am aflat-o si eu direct de la sursa.Domnul respectiv se numeste Kjeld Jansen Flemming, este danez si, in prezent, locuieste in comuna Amaru, judetul Buzau, unde asigura manager-iatul unei ferme cerealiere. Stiati ca in Danemarca, de exemplu, in unele zone nici macar la tara oamenii nu au voie sa creasca un pui, un porc, o vaca asa, pentru consumul propriu? Credeti ca va dura mult pana cand legile absurdului ne vor lovi si pe noi fix acolo unde ne doare cel mai tare si unde, cat de cat, ne mai descurcam cu chin si vai, adica la stomac? Stiti deja ca UE ne baga pe gat semintele genetic modificate, ca UE se tot arata „sifonata” pe succesul tratamentelor naturiste, ca mancam deja toate porcariile din supermarket-uri, ca magazinele bio sunt si vor deveni un lux pentru ca, probabil, aia multi trebuie sa … dispara, iar „specia” lor, a celor asa-zis „alesi” sa prospere si sa se inmulteasca. Stiti, de-asemenea, ca incepand cu 2014 se va da liber la vanzarea terenurilor oricarui strain, fara nici un fel de restrictie si, va inchipuiti , cred, ce mult va creste pretul hectarului.De resursele noastre tot EI vor dispune iar noi vom crapa. Si-atunci, oameni buni, pentru ce suntem atat de divizati, fiecare cu cauza lui?

Video

„George Sbarcea” – Sf. Gheorghe 11 Mai, 2013

25 Mai

Cu scuzele de rigoare pt. conditiile tehnice din an in an, parca, mai slabe. Asta e situatia romanilor din zona; am pus mana de la mana si-am incercat impreuna sa-i ajutam , fiecare cu ce a putut. Se pare ca de anul viitor nu ar mai avea dreptul nici macar la sala asta.Sincer, nu stiu unde si cum mai gasesc forta de a rezista dar imi exprim speranta ca oameni de bine vor reactiona la acest semnal de alarma si ni se vor alatura pt a-i sprijini.Cei care cred ca „razboiul” din zona se limiteaza la arborarea unor steaguri, se inseala amarnic. Eu una le multumesc romanilor covasneni ca exista si ca inca mai rezista. Doamne ajuta!

DISTRIBUITI SI SPUNETI-LE SI CELOR CARE NU DISPUN DE INTERNET, NE PRIVESTE PE TOTI !

22 Apr

DISTRIBUITI SI SPUNETI-LE SI CELOR CARE NU DISPUN DE INTERNET, NE PRIVESTE SI PE NOI!

http://www.nouaconstitutie.info/dezbateri/legi.html

„de la intenţiile criminale ale guvernanţilor de a vinde şi ce a mai rămas din capitalului românesc, inclusiv cele mai importante componente ale sistemului energetic naţional.”

„o „regionalizare” care va determina slăbirea statului naţional român şi, în final, distrugerea acestuia.”

%d blogeri au apreciat asta: