Quo vadis…(?!) Justitie Romana…?

11 Aug

Caz 2 - Quo vadis (?!)

Caz2-Quo vadis (?!)

Caz 2-Quo vadis (?!)

Caz2 - Quo vadis (?!)

Caz 2 – Quo vadis (?!)

Episodul 2

Cazul al 2-lea. Partea I

De foarte multe ori m-am intrebat cum or fi reusind bietii magistrati sa descurce itele atator cazuri si…necazuri vravuind zilnic sutele de dosare,mai mult sau mai putin reale.Asa am ajuns la constatarea ca acolo unde nu e…se face !!!

Desi cazurile sunt prezentate separat, precizez ca legatura intrinseca dintre ele necesita o atentie sporita intrucat maniera procedurala adoptata, pe cat de alambicata, pe-atat de inselatoare in sensul crearii de confuzii, este, de fapt, practicata pentru a se masca instrumentarea dosarelor intr-o maniera interpretativa proprie.

Am mentionat, in cazul 1, Comunicarea 2874/10 Oct. 2000 a Primariei Perieni, comunicare prin care se reconstituia mamei mele, Mitrofanovschi Margareta, dreptul de proprietate pe 2,47 ha in fizic si restul de 3,72 ha prin despagubiri – ca mostenitor al unchilor sai. Asadar, fiind vorba si de aceasta latura a despagubirilor, m-am interesat, la forurile competente, despre situatia dosarelor privind despagubirile intrucat, din partea Primariei Ciocani, primisem asigurari precum ca aceste dosare au fost completate, validate si trimise Prefecturii Vaslui care, la randul ei, le validase urmand – conform legii – sa fie trimise Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatii.(Trebuie sa mentionez ca anterior acestor asigurari ale Primariei Ciocani, in anii 2003-2004 – dupa decesul mamei mele- am mai cerut cateva informatii si am primit cateva comunicari de la Prefectura Vaslui, comunicari care atestau cele mentionate de Primaria Ciocani si reiterau cele mentionate in Comunicarea 2874/ 10 Oct.2000.)

Autoritatea Nationala, prin Adresa 39590/ 27.12.2007, imi infirma existenta dosarelor la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor, informandu-ma, totodata, ca s-a transmis o copie a memoriului meu organelor administrative solicitandu-se Comisiei Perieni si Comisiei Judetene Vaslui sa-mi comunice raspunsul in 30 de zile.Ca urmare, in 12.03.2008 Comisia Ciocani imi expediaza Adresa 704/12.03.2008, adresa prin care Primaria Ciocani imi reitereaza precum ca cererile depuse de mama mea la Primaria Perieni impreuna cu ACTELE DOVEDITOARE au fost trimise in anul 2005 Comisiei Locale Ciocani, comisie care le-a transmis spre validare Comisiei Judetene Vaslui, mama fiind inscrisa pe Anexa 23, anexa validata de Comisia Vaslui prin Hotararea 219/31.03.2007, in adresa 704 notandu-se, totodata si pozitiile inscrierii mamei mele pe Anexa 23 pentru despagubiri.

In 25.03.2008, Prefectura Vaslui imi confirma validarea anexei 23 prin Adresa AC.475.

Toate aceste demersuri au mers in paralel cu refuzul Primarului Munteanu Ionel – Primaria Ciocani- de a pune in aplicare hotararea judecatoreasca definitiva si irevocabila (Decizia Civila 1199/2005- situatie tratata in cazul 1) refuz care m-a determinat a depune plangerea penala impotriva primarului cu pricina in 10 Decembrie 2008,aspect descris in episodul anterior.

Astfel, concomitent cu derularea evenimentelor generate de solutionarea dosarului privind nerespectarea hotararii judecatoresti ( din cazul 1) in mai 2009, primesc de la Primaria Ciocani Adresa 164 emisa in 13 Mai 2009, adresa prin care mi se cer  ACTE  pentru COMPLETAREA DOSARELOR de DESPAGUBIRI , actele pe care in Adresa 704/12.03.2008 Primarul Munteanu le mentioneaza ca DOVEDITOAREVALIDATE si  TRIMISE COMISIEI JUDETENE VASLUI, validate si de aceasta, dosarele fiind inscrise pe Anexa 23.
Surpriza e cu atat mai mare cu cat in aceasta adresa (1647) primarul, „uitand” ca dosarele de despagubiri au fost intocmite pe numele mamei mele, ea fiind autoarea cererilor de retrocedare si reconstituire a dreptului de proprietate, imi solicita actele respective considerandu-ma pe mine ca drept autoarea dosarelor depuse de mama mea.
Spuneam la inceputul acestei relatari ca, desi prezentate separat, cazurile sunt interdependente astfel incat, pentru a intelege manevrele complicitare ale protagonistilor acestor „povestiri cu iz neaos SF”, trebuie retinute anumite date din cazul 1: astfel, daca ati remarcat data emiterii Adresei 415 a Parchetului Barlad, adresa semnata de Prim-Procuror Wili Brojban si anume 12 MAI 2009, adresa prin care eram redusa la tacere prin respingerea fara replica a plangerii penale, veti constata,de data aceasta, ca Adresa 1647 a Primariei Ciocani este emisa in 13 MAI 2009.

– 415 inchide plangerea nerespectarii hotararii judecatoresti ( Decizia 1199);
– 1647 inchide dreptul revendicarii despagubirilor prin inexistenta dosarelor mamei mele.
Avand drept fundament Adresa 1647, am formulat o noua plangere penala`impotriva Primarului Munteanu si a Comisiei Ciocani, in baza articolelor 215 CP-inselaciune si 246 CP- abuz in serviciu.
A urmat o declaratie (prin Comisie Rogatorie) la Postul de Politie local, declaratie la care am atasat si documentatia aferenta, respectiv, Adresa 704, Comunicarea Autoritatii Nationale, Adresa AC 475 a Prefecturii Vaslui si, evident, Adresa 1647, adresa devenita proba incriminatorie. S-a constituit Dosarul penal 2849/p/2009.
Aici trebuie sa ma reintorc la cazul 1 si sa reamintesc momentul in care, in urma rezolutiei Prim-Procurorului Brojban, respectiv, 803/II/2, m-am vazut nevoita sa merg mai departe in instanta, Dosarul penal 4781/p/2008 al Parchetului Barlad intrand in Judecatoria Barlad sub nr. 4354/189/2009, cu primul termen de judecata in 17 Noiembrie 2009, citatia pentru acest termen avand ca obiect plangere impotriva rezolutiilor si ordonantelor procurorului.Citatia a fost emisa la data de 22 octombrie 2009 pentru 17 Noiembrie 2009.
La termenul din 17 Noiembrie 2009 Instanta mi-a respins plangerea si a fost emisa Sentinta Penala 621, fapte cunoscute din cazul 1.

Incepand cu 17 Noiembrie 2009, povestea mea imbraca un „vesmant” absolut halucinant.
La termenul din 17 Noiembrie, consultand dosarul aflat pe rol (4354/189/2009 – Decizia 1199) constat ca, legat de acesta se afla un al 2-lea dosar cu nr 5187/189/2009;il rasfoiesc si descopar declaratia mea data pentru cea de-a 2-a plangere penala, respectiv, pentru despagubiri, adresa inaintata de Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatii si un soi de Rezolutie sau Rechizitoriu (?) al unui procuror ( nu i-am retinut numele dar, cu certitudine, era de sex feminin).
Nu mai am niciun dubiu in ce priveste faptul ca Dosarul 5187/189/2009, prin continutul sau, insemna trimiterea in judecata a Primarului Munteanu pentru plangerea mea penala referitoare la despagubiri. Asadar, Dosarul 2849/p/2009 al Parchetului Barlad intra in Judecatorie sub nr 5187/189/2009 urmand procesul pentru despagubiri.
Repet, toate acestea le-am constatat la termenul din 17 Noiembrie 2009, termen la care are loc pronuntarea (in favoarea primarului) in Dosarul 4354/189/2009 cu Sentinta Penala 621 (cazul 1).
Spuneam ca pentru termenul din 17 Noiembrie mi-a fost emisa o citatie la data de 22 Octombrie 2009.
In data de 30 Octombrie 2009 mi-a mai fost emisa o citatie, cu  acelasi continut ( plangere impotriva rezolutiilor procurorului…) pentru data de 24 Noiembrie 2009, pe Dosarul 5187.
In 24 Noiembrie 2009, ma prezint la Judecatorie si…surpriza:
Dosarul Penal 5187 care se discuta la acest termen nu mai e acelasi cu cel vazut de mine in 17 Noiembrie, el ne mai continand niciun document din cele prezente in 17 Noiembrie, cuprinsul sau este acum constituit din MEMORIUL meu trimis in data de 07 Septembrie 2009 Parchetului General Bucuresti (cazul 1) si o trimitere catre Dosarul Penal 4781/p/2008 (cel cu nerespectarea hotararii judecatoresti) trimitere semnata de  Prim-Procuror Mircea Wili Brojban.
Am formulat imediat cerere de recuzare a intregului complet de judecata aratand ca Dosarul 5187 nu contine plangerea penala si, nici documentatia aferenta, dar cererea mi-a fost respinsa pe loc.
In sedinta mi se aduce la cunostinta de catre Presedintele Completului, Dl Judecator Aionitoaie Veronel, obiectul cauzei si anume: plangere impotriva rezolutiei si ordonantelor procurorului, respectiv, PLANGERE IMPOTRIVA REZOLUTIEI 803/II/2.
Incerc sa explic precum ca aceasta plangere impotriva Rezolutiei 803 facuse deja obiectului Dosarului 4354/2009, solutionata in 17 Noiembrie prin Sentinta Penala 621,dar Dl.Judecator insista ca aceasta, dedusa judecatii in momentul respectiv, era plangere impotriva Rezolutiei 803/II/2,plangere pe care eu as fi trimis-o Parchetului Bucuresti si pe care acesta a remis-o Parchetului Barlad care, la randul sau, a trimis-o Judecatoriei Barlad.
Am negat formularea unei astfel de plangeri catre Parchetul Bucuresti, atmosfera devenind caragialesca (schita cu clondirul fiind o bagatela comparativ cu dialogul, pe cat de ilar si ridicol pe atat de tensionat si penibil)Dl. Judecator insistand a ma convinge ca plangerea din dosar imi apartine si este impotriva Rezolutiei 803 emisa de Prim-Procuror Mircea Wili Brojban, eu negand formularea unei astfel de plangeri, polemica generand rumoare in sala.
Mentionam, in cazul 1 ca trebuie retinuta data de  07 SEPTEMBRIE 2009.

Ei bine, aceasta data, 07 Septembrie 2009, este data expedierii sesizarii mele catre Parchetul General (Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie) in legatura cu faptul ca nu primesc niciun raspuns de la Parchetul Barlad la plangerea mea impotriva Rezolutiei 4781 semnata de Procuror Rodica Fantana, raspuns ce trebuia sa vina sub forma unei rezolutii semnate de Prim-Procuror Wili Brojban ( vezi cazul 1).
Aceasta sesizare a fost introdusa in Dosarul 5187/189/2009, inlocuindu-se documentatia pe care o vazusem in 17 Noiembrie 2009 si prezentata Judecatorului Aionitoaie ca plangere impotriva rezolutiei 803 a Prim-Procurorului.
Enervat si nedumerit, Dl Judecator a amanat cauza pentru 5 Ianuarie 2010, termen la care comedia rencepu, Dl. Judecator Aionitoaie, convins ca, in sfarsit m-am „lamurit”, a reluat dezbaterea intrebandu-ma daca-mi mentin plangerea.
A fost momentul culminant al penibilului, intrucat indreptandu-ma catre podiumului completului, i-am prezentat Domnului Judecator dovada faptului ca in   07 SEPTEMBRIE 2009 nu aveam cum formula, catre Parchetul Bucuresti, plangere impotriva Rezolutiei 803 intrucat aceasta Rezolutie 803 am primit-o de la Parchetul Barlad patru zile maitarziu,respectiv,11SEPTEMBRIE 2009(data postei).
Blocajul Domnului Judecator Aionitoaie s-a manifestat atat de evident, incat reactia domniei sale a fost exploziva, citez:”Si eu cu asta, ce fac?” (Asta fiind dosarul dedus judecatii.)
A intervenit procurorul de sedinta sugerand ca dosarul sa fie trimis la Vaslui pentru solutionare, fapt acceptat de Judecatorul Aionitoaie, care a conchis ca dosarul va fi inaintat Tribunalului Vaslui.
In Februarie 2010, aflu intamplator ca in 5 Ianuarie 2010 in Dosarul 5187 s-a emis o sentinta penala (Sentinta nr 10) ramasa definitiva prin nerecurare, sentinta care nu mai trateaza plangerea Rezolutiei 803 (pe care o mentioneaza ca INREGISTRATA(?) la Judecatoria Barlad in data de 29 Octombrie 2009) ci se refera la Adresa 415 (din Dosarul 4781/p/2008 – cazul 1) adresa despre care Judecatorul Aionitoaie habar nu avea dar, cu certitudine, discutand cu Prim-Procurorul Brojban si reprosandu-i – probabil- postura ridicola in care fusese pus sustinand acea plangere impotriva Rezolutiei 803, Prim-Procurorul si-o fi amintit ca mai exista o sesizare a petentului catre Parchetul General ( cu vreo 6 luni in urma) cu privire la Adresa 415; au scos-o de la „naftalina”, adica tot din Dosarul deja solutionat (4354) si au „reincarnat-o” drept plangere in 5187.

(De-altfel -ca o divagatie -incalceala provocata de labirintul semantic al lexicului limbii Romane e un aspect ce caracterizeaza si exprimarea si logica Domnului Judecator Aionitoaie care, intr-o alta sentinta penala, constata ca dosarele au fost VALIDATE dar NU DEFINITIVATE – adica ti-ai luat licenta dar n-ai facut facultatea – sau, Primarul Munteanu a emis o comunicare in MAI 2009 pe baza unor dispozitii primite de la Prefectura in IULIE 2009 – adica 3 luni mai tarziu s.a.m.d. – in alt episod, alta distractie…)

Sentinta (Nr 10) insereaza in continuare un penibil amalgam de comentarii si motivatii confuze care reflecta net eforturile Instantei de a emite un act plauzibil intr-o situatie incomoda (prin falsificare) :
– dosar fabricat (fara plangere penala si fara corespondent in  Parchet);
-document sustras dintr-un alt dosar deja solutionat(memoriu catre Parchetul General) si transformat in obiect de dosar penal, Dl.Judecator Aionitoaie nefiind sigur nici la redactarea  sentintei daca iluzoria plangere impotriva rezolutiei Prim-Procurorului s-ar referi la Adresa 415 pe care domnia sa o numeste  REZOLUTIE sau, la Rezolutia 803/II/2 pe care domnia sa o mentioneaza drept ADRESA (a Parchetului de pe langa Judecatoria Barlad) potrivit careia,citez:” S-a inaintat spre solutionare plangerea impotriva solutiei Procurorului formulata de numita Soare Alexandra Manuela”.
Cu precizarea ca Sentinta 10 nu a fost inaintata Tribunalului Vaslui asa cum precizeaza si site-ului Justitiei ci, Prim-Procurorului Parchetului de pe langa Tribunalul Vaslui.
In data de 05 Martie 2010, primesc de la Parchetul Vaslui Adresa Nr 67/II/1 emisa in 25 Februarie 2010, adresa care se pretinde a fi raspunsul la „plangerea mea”, adresa emisa de Dna Prim-Procuror Elena-Silvia Bejinariu, adresa care stabileste, fara echivoc, natura si situatia „plangerii mele” din Dosarul 5187, citez:”adresa 415 a Parchetului Barlad priveste un act administrativ fapt pentru care a fost respinsa ca inadmisibila.” (!!!?)

***

Se nasc,logic si pertinent mai multe intrebari:
1.Cine a fost procurorul care, in verticalitatea coloanei sale, a intocmit dosar penal Primarului Munteanu, trimitandu-l in judecata pentru despagubiri pe 17 Noiembrie 2009, prin Dosarul 5187 ?!
2.S-a temut Prim-Procurorul Brojban de decizia pe care o va lua Instanta Judecatoreasca in privinta Dosarului Penal 4354/189/2009 cu plangere penala pentru nerespectarea hotararii judecatoresti, respectiv, Decizia Civila 1199 si a incercat o manevra in ideea de a „se scoate” ?!
3.De ce in 17 Noiembrie 2009 Completul Instantei Barlad sub presedintia Doamnei Judecator Rotariu Mugurica Gabriela NU a „vazut” Dosarul 5187/189/2009, dosar legat si NOTAT pe coperta lui 4354 ?!
4.Cum si-a permis Dl.Prim-Procuror Wili Brojban sa fabrice Dosarul 5187 avand in vedere ca insusi Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, caruia i-a fost adresat memoriul „de rasunet” nu l-a considerat drept plangere (sau act administrativ, dupa precizarea Doamnei Prim-Procuror Bejinariu-Parchetul de pe langa Tribunalul Vaslui) ?!
Cum, De ce, Oare, Cine ?…
Lantul Slabiciunilor!  Sau, pe romaneste, o mana spala pe alta si amandoua… se infecteaza…

Un răspuns to “Quo vadis…(?!) Justitie Romana…?”

  1. Antoniahutg Noiembrie 26, 2013 la 9:56 pm #

    Ai o pagina foarte tare! Se vede ca te ocupi si te straduiesti sa fi in top. Am si eu un site de anunturi gratuite http://taman.ro/ si ma straduiesc sa fiu si eu in top, dar nu voi reusi sa te egalez.
    Felicitari!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: