Arhiva | Iulie, 2011

” Drumurile noastre toate”

31 Iul

De cateva seri incoace se tot discuta despre asfaltare si reasfaltare.Urmarind  materialele realizate pe marginea subiectului, mi-am amintit de o situatie petrecuta in urma cu 2-3 ani, undeva intr-o comuna buzoiana unde, dupa o serie de „carpeli” ale „bulevardului” – asa cum au poreclit localnicii soseaua principala – alesii locului au hotarat ca venise momentul realizarii unei lucrari serioase. Zis si facut.

La cateva zile de la finalizarea lucrarilor, am constatat ca soseaua arata parca mai rau decat inainte de (re)asfaltare, ba, mai mult, unele din gropile buclucase ce, ani la rand, dadusera nenumarate batai de cap soferilor si nu numai, isi faceau din nou aparitia.Inutil sa mai spun ca astazi, soseaua cu pricina arata ca dupa un bombardament si, ma intreb cat va mai dura pana ce aceasta va deveni complet impracticabila(?)…

Tot atunci, am ajuns la concluzia ca portiunea de drum din fata Primariei si a Postului de Politie nu fusese inclusa in proiect,din moment ce, in mod surprinzator, lucrarile de asfaltare se oprisera exact in dreptul cladirilor amintite.Abia mai tarziu am inteles ca, probabil, acea bucata de drum necesita organizarea unei noi licitatii in urma careia o alta firma sau,poate,tot aceeasi sa castige dreptul de a demara noi lucrari.Vorba ceea: „alti bani,alta distractie”.

Desigur cazul prezentat de mine este unul minor insa, departe de a fi unul izolat; iar daca ne gandim ca in Romania sunt aproximativ 2500 de comune va puteti imagina cata bataie de joc exista in tara asta si unde sunt banii dumnea„… (noastra)  „fara numar”.

Nu pot sa nu amintesc si faptul ca luna trecuta am vizitat, pentru prima data, Maramuresul. O zona foarte frumoasa si incarcata de istorie cu oameni calzi si primitori unde, zilnic sosesc atat turisti romani cat si straini.Facand la pas un tur al Sighetului Marmatiei, am constatat ca strazile arata jalnic, peste locuitorii orasului abatandu-se, probabil, acelasi blestem al asfaltarilor interminabile si nereusite dar si ca, acolo, nu trebuie sa ramai deloc surprins daca in trafic mai intalnesti si cate-un tractor cu zgomotu-i asurzitor sau daca dai  „nas in nas”  cu vreun patruped… bovin.

Avem, intr-adevar, o tara minunata. Pacat ca ne batem joc de ea si, pana la urma de noi-insine, intr-un mod incalificabil si impardonabil.

Nu avem dreptul sa ne batem joc de acest dar divin. Nu avem dreptul sa ne baten joc de oameni, de trecutul, prezentul si viitorul nostru.Aflati lucruri uimitoare despre Rosia Montana…si cine ne sunt „calaii”

23 Iul

Ce stim despre profitul real al Romaniei…

1. La Rosia Montana exista un zacamant de peste 300 de tone de aur, 1600 de tone de argint si alte metale pretioase estimate la circa 7 miliarde de dolari, in functie de pretul aurului si a zacamintelor gasite.

2. Compania Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), este detinuta de firma canadiana Gabriel Resources, cu 80,7% din actiuni, si statul roman prin Compania Nationala Minvest Deva, subordonata Ministerului Economiei, cu 19,3% din actiuni.

4. In 2000 statul roman a acceptat sa-i fie redusa participatia in compania Rosia Montana Gold Corporation. In urma unei majorari de capital, participatia Minvest a fost redusa de la 33% la 19,3%

5. Pentru a-si mentine actuala participatie, de 19,3%, statul roman a fost imprumutat de catre Gabriel Resources la ultima majorare de capital in 2009, cu 115 milioane de lei, urmand ca banii sa fie restituiti de Romania din primele dividende.

6. Intr-o luare de pozitie impotriva proiectului minier al RMGC, rectorul Academiei de Studii Economice aprecieaza ca Romaniei ii va veni randul sa incaseze primul profit abia dupa 12 ani.

7. Rosia Montana a fost declarata de catre autoritatile romane “zona defavorizata”. Rosia Montana Gold Corporation beneficiaza, conform legii, de scutiri de TVA pe o perioada de 10 ani, precum si de alte facilitati fiscale.

8. In cazul exploatarii de la Baia Mare aurul a fost scos din tara mascat, in concentrate intermediare (dore), zeci de mii de tone, care n-au fost taxate ca aur, ci mult mai putin, ca semifabricate.

8. Costurile de inchidere ale minei inseamna 1,2 milioane USD pe an, asigurate de RMGC in primii 3 ani. Statul urmeaza sa suporte cheltuielile de intretinere a barajului si a sistemelor de captare, monitorizarea emisiilor de acid cianhidric, pompare si tratare a apei pe o perioada nedeterminata.

10. Taxele pe dividende de la Gabriel Resources nu vor ajunge la Bugetul Romaniei, deoarece actionarii importanti sunt in majoritate companii off-shore, care nu platesc taxe.

Ce stim despre impactul asupra mediului…

11. Proiectul minier propune cea mai mare cariera cu crater deschis din Europa si cel mai mare baraj, inalt de 185 m. Acest baraj ar trebui sa sustina un lac cu o suprafata de 600 ha.

12. Barajul s-ar situa la 7 km in amonte de Abrud, oras cu peste 6000 de locuitori.

13. In caz de prabusire posibila a barajului, o parte din continutul iazului va fi deversata in reteaua hidrografica din zona, cu difuziune in Ungaria, Serbia, Bulgaria, Ucraina, Delta Dunarii si Marea Neagra.

14. La Baia Mare s-a produs una dintre cele mai mari catastrofe ecologice din Europa, din cauza folosirii cianurii in exploatarea aurului. In anul 2000, in raurile Tisa si Lapus au fost deversate peste 100 de tone de substante otravitoare. Au otravit 1200 de tone de peste si au contaminat sursele de apa potabila a 2,4 milioane de locuitori.

15. In urma accidentului de la Baia Mare, statul roman trebuie sa sa-i plateasca Ungariei despagubiri de 120 milioane de euro pentru poluarea Tisei.

16. la 5 mai 2010 Parlamentul European a adoptat cu o majoritate zdrobitoare rezolutia pentru interzicerea din 2011 a mineritului pe baza de cianuri in Uniunea Europeana, cu recomandarea catre statele UE sa nu incurajeze noi proiecte de minerit pe baza de cianuri pana la interzicerea totala din 2011.

18. Pentru extragerea aurului se vor folosi pe parcursul celor 17 ani de exploatare, aproximativ 1.561.000 tone substante periculoase, dintre care 84.000 tone cianura de sodiu.

Ce stim despre patrimoniul UNESCO…

19. Academia Romana s-a pronuntat categoric impotriva proiectului minier.

20. La Rosia Montana s-au descoperit 7 km de galerii romane, tablite cerate despre dreptul roman si 80 de km de galerii medievale, unice in lume. Lemnul descoperit aici dateaza din perioada dacica, 41 de monumente sunt inscrise in lista monumentelor istorice.

21. Bisericile Ortodoxa, Romano-Catolica, Unitariana si Protestanta se numara printre cei mai mari proprietari de terenuri si imobile din Rosia Montana. Toate acestea au declarat in mod public faptul ca vor refuza sa isi vanda proprietatile companiei miniere.

Ce stim despre impactul social…

22. De la mutarea sediului companiei RMGC in Rosia Montana, in 1999, localitatea a avut de suferit economic si social prin stramutarea a sute de familii si declararea zonei monoindustriala.

23. Inchiderea in 2006 a minei de stat existente a afectat 775 de muncitori. Mai mult, inchiderea minei de cupru de la Rosia Poieni (pentru a se face loc RMGC) va afecta alti 1.500 de muncitori. Sarcina disponibilizarii a 2.300 de muncitori si a compensarii lor va reveni bugetului de stat al Romaniei.

24. Locurile de munca pe care RMGC spune ca le va crea in zona sunt in numar de 800 pe perioada de 17 ani, urmand ca la sfarsitul perioadei de exploatare a zacamantului zona sa ramana din nou fara locuri de munca, cu un numar mare de someri si cu un mediu grav afectat.

25. Conform studiului realizat de o firma independenta din SUA, inca din 2003, in medie, pe perioada exploatarii, vor fi 240 de locuri de munca, nu 800, cum declara oficialii RMGC.

26. Companiile miniere canadiene sunt acuzate in 30 de tari de incalcarea drepturilor omului.

In concluzie…

Academia Româna, Casa Regala, ICOMOS (Comitetul International al Monumentelor si Siturilor), ca organizatie expert a UNESCO, Ad Astra, Alburnus Mayor, ONG-uri din România si internationale, numerosi experti, institutii, studenti si cercetatori români din strainatate (RSSA, LSRS) recomanda si sustin includerea Rosiei Montane în Patrimoniul UNESCO. Alatura-te si TU!

Rosia Montana inseamna: tezaur national, patrimoniu natural si cultural, istorie si civilizatie milenara. Doar prin conservarea si valorificarea acestora se va putea asigura dezvoltarea durabila a zonei, iar prin includerea Rosiei Montane pe Lista Patrimoniului Mondial, declarând-o peisaj cultural si evolutiv protejat UNESCO, se poate obtine profit pe termen NELIMITAT.

Însa o parte din mass-media si statul român, care a incheiat cu Rosia Montana Gold Corporation un contract ce detine clauze secrete, sustin un proiect minier extrem de controversat si contestat la nivel national si international. Ce vei face TU?
Depinde doar de constiinta TA si de responsabilitatea fata de copiii si nepotii tai care, atunci cand vor privi craterul celei mai mari exploatari aurifere de suprafata din Europa , te vor intreba:
Ce ai facut TU, ca sa opresti dezastrul?

Alatura-te comunitatii din Rosia Montana care doreste sa beneficieze de bogatia patrimoniului natural si cultural continuându-si existenta pe aceste meleaguri. De peste un deceniu, aceasta a rezistat linsajului psihologic si actiunii de stramutare în folosul unei companii care va pleca cu 80% din patrimoniul aurifer al intregii regiuni, lasând in urma suflete dezradacinate, marcate atât de nostalgia unei istorii si civilizatii cât si de amintirea unui paradis natural pierdut si irecuperabil.

Un articol care mi-a placut in mod deosebit si care, cred eu, merita citit

23 Iul

Eu ar trebui sa cred ca autorii raportului pe Justitie de la Bruxelles sunt niste stupizi care nu inteleg nimic din ceea ce se intampla in Romania. Eu, adica omul care se uita zilnic la televizor unde ii vede pe politicienii romani de absolut toate culorile si pe marii analisti ai presei, unii chiar de buna-credinta, sustinand de dimineata pana seara ca actiunile PDL si ale ANI sunt politizate si declansate la comanda.

Ca e comanda lui Traian Basescu dupa cum striga USL, ca e comanda PSD cum specula recent Nicoleta Savin, acesta e singurul aspect discutabil. Dar sigur, de la Monica Ridzi la Laszlo Borbely si de la Laurentiu Mironescu la Adrian Nastase toti sunt niste victime politice. Ba mai nou victime politice vede si Traian Basescu atunci cand acuza procurorii ca prin arestarile dispuse fac jocuri politice.

Si totusi, in pofida acestei certitudini fara fisura in Romania, iata ce scrie in raportul de monitorizare pe Justitie dat miercuri publicitatii la Bruxelles: „Directia Nationala Anticoruptie (DNA) a avut o activitate tot mai convingatoare in ceea ce priveste anchetarea cazurilor de coruptie la nivel inalt.(…) De la adoptarea noului sau cadru juridic, in august 2010, Agentia Nationala de Integritate a inceput sa inregistreze din nou rezultate”. Dar oare stupizii aceia de la Bruxelles nu vad ceea ce reclama vigilentii domni Ponta, Antonescu, Nastase, Ciuvica, SRS, Voiculescu si anume ca nu exista condamnari pentru fapte de coruptie la nivel inalt?

Vad bine si chiar au o explicatie pentru acest lucru: „In mai multe cazuri importante la nivel inalt, s-au inregistrat amanari in instanta de mai multi ani si nu s-a avansat decat intr-o mica masura spre solutionare in aceasta perioada. Se impune adoptarea unor masuri urgente menite sa accelereze desfasurarea acestor procese si sa evite inchiderea acestor cazuri din cauza implinirii termenului de prescriptie”. O fi logic?

Si daca DNA face doar jocuri politice, insemana ca toti acuzatii de coruptie nu sunt corupti, inseamna ca nu avem corupti la nivel inalt si ca tot stupizi sunt si ambasadorii SUA si Frantei care vorbesc tot despre nenorocita de coruptie din cauza careia investitorii straini fie nu vin, fie pleaca cu prima ocazie cu bani cu tot.

Poate nu avem legi destul de bune si de aceea instantele se impotmolesc. Oamenii acestia enervanti de la Bruxelles cred insa ca legile nu sunt aplicate, caci sub aspect legislativ, ministrul Catalin Predoiu si-a facut treaba. Si mai cred ca judecatorii care nu le aplica asa cum trebuie nu ar trebui sa se poata ascunde in spatele independentei: „Consolidarea raspunderii sistemului judiciar ramane o provocare importanta”.

Dar stiti ceva? Eu, ca om care dupa ce se uita la televizor am tot dreptul sa gandesc si cu capul lui, mai am o posibilitate. Am posibilitatea sa-i socotesc pe oamenii aceia de la Bruxelles normali la cap si corecti, dar sa consider ca intreaga clasa politica si breasla ziaristilor sunt dominate de ticalosi care apara coruptia din care isi trag seva ei personal, partidele si patronii lor. Ca acesti ticalosi alcatuiesc o nenorocita de mafie transpartinica astfel incat oricine ar fi la putere practicile raman aceleasi si beneficiaza de aceeasi protectie. Si nu numai ca am posibilitatea, ci exact asta cred.

Si in aceasta vara, la fel ca vara trecuta si ca in vara anterioara, raportul MCV pune degetul pe rana adanca si infectata a Justitiei romanesti, impartita parca de un zid mai inalt si gros decat cel al Berlinului. De-o parte DNA si ANI, departe de perfectiune desigur, dar singurele care lupta cu coruptia la nivel inalt si mai deranjeaza cate un politician prins cu mana in borcanul cu miere. De cealalta parte, instantele corupte pana in maduva oaselor, impanate cu fosti securisti si cu tot felul de varani ticalosi, oameni ai Sistemului care zadarnicesc prin tergiversari si decizii aiuritoare toate incercarile de a asana cat de cat aceasta tara. Totul sub patronajul sulfuros al CSM, organism care, ne-am convins recent, reuseste in mod straniu sa corupa in timp record chiar personajele oneste care ii intra in componenta.

Si daca pune degetul ce? Singurul instrument de coercitie ramas este aderarea la Schengen, care insa legal nu ar trebui legata de MCV si, oricum, se pare, va fi transata la sfarsitul anului. Clauza de salvgardare a fost, din nefericire, pierduta, iar in materie de fonduri europene suntem imuni la sanctiuni cat timp oricum rata de absorbtie este atat de mica incat ne sanctionam singuri, tot din cauza coruptiei, cu mult mai drastic decat ar putea-o face europenii.

An de an raportul spune acelasi lucru. Sunt unele progrese, dar…. Sa nu ne amagim. Progresele sunt ca ale bolnavului de cancer care azi a reusit sa inghita o lingura de supa. Nu exista progrese cu adevarat importante cat timp nu discutam despre procese solutionate si hotarari credibile. In afara lor nu exista justitie. Chiar daca nu va fi ridicat anul viitor, caci progresele cerute pentru asta mi se par irealizabile, ma intreb ce valoarea mai poate avea MCV. Lipsit de sanctiuni, el este inutil in fata nesimtirii suverane a clasei politice de la Bucuresti.

Autor: Ioana Ene

Exista Justitie in Romania…(?!)

17 Iul
Adresa 783/02.03.2010Adresa 1926/02.06.2009Comunicare 1748/19.05.2009titlul de proprietate din 14.05.2009.Hotararea 116/11.05.2009Hotararea 97Adresa 1055/19.03.2009Rezolutia 803

Rezolutia 803

Rezolutia 803a 2-a comunicare 415, emisa in 06.07.2009, semnata de Prim-Procuror Mircea Wili Brojban.Rezolutia 4781/P/2009Rezolutia 4781/P/2009415/II/1Adresa 1237/03.04.2009Adresa 588/25.02.2009Adresa 1117/21.04.2008Comunicarea 2874 / 10 Oct. 2000In cele ce urmeaza, va voi prezenta cateva cazuri care, zic eu, vorbesc de la sine despre cat de bine functioneaza sistemul juridic romanesc.Atasez si copii dupa documentatia aferenta.

Cu mentiunea ca relatarea nu-mi apartine.

Precizez ca doua dintre cazurile respective (pentru moment doar doua) sunt in atentia CEDO.

–––––––––––––––––––––––

Cazul 1. ( Caz inregistrat pe rol la CEDO, cu numarul de Dosar 53885/2010.)
In 1997- ’98, mama mea- Mitrofanovschi Margareta- depune la Primaria Perieni, jud. Vaslui cereri insotite de documentatia aferenta pentru retrocedarea proprietatilor agricole – Legea 18 republicata.
Ca urmare, prin Comunicarea 2874 dsin 10 Oct. 2000, Primaria Perieni ii reconstituie dreptul de proprietate ( validat de Comisia Locala Perieni si Comisia Judeteana Vaslui) pentru suprafetele:
– 2,47 ha teren proprietate (dota) – retrocedare in fizic- teren trecut in custodia SC „Agrocomplex” Barlad;
-1,47 ha vita de vie nobila, ca mostenitor al familiei Negrut Gheorghe – trecut in comunicarea respectiva ( 2874 ) pentru despagubiri;
-0,75 ha teren ca mostenitor al mamei sale, respectiv, bunica mea,Maria Sarghie – tot pentru despagubiri ;
-1,50 ha teren ca mostenitor al matusii Ana Constatinescu- pentru despagubiri.
Total suprafata 6,19 ha, cu amplasament in satul Crang, punctul „Hliza” ( Siliste) conform actelor de proprietate alaturate cererilor si conform registrelor agricole ‘ 51- ‘ 55 si ‘ 59- ‘ 63.
Concluzie: mama mea avea sa primeasca:
-2,47 ha teren in fizic;
– 3,72 ha in despagubiri. ( Nu i s-a recunoscut 1 ha padure salcami pe care o avea tot ca mostenitor.)

In Martie 2002, mama mea decedeaza.
Intrucat nu s-a efectuat nicio punere in posesie, subsemnata, unic mostenitor al defunctei, am actionat in judecata Primaria Perieni , pentru cele 2,47 ha in fizic, conform Comunicarii 2874, proces care, la Fond, a fost solutionat in favoarea mea, Sentinta Civila Nr 3128 din 09 Noiembrie 2004, stipuland sa se procedeze la punerea petentei (Soare Alexandra-Manuela) in posesia suprafetei de 2,47 ha teren sub sanctiunea platii catre petenta de daune cominatorii de cate 10 000 lei/ zi intarziere, incepand cu data ramanerii definitive a sentintei.
( Avand in vedere ca, in cursul procesului, au intervenit schimbari administrative, comuna Perieni fiind fractionata si luand nastere comuna Ciocani, actele si dosarele apartinand mamei mele  au fost preluate (impreuna cu terenul) de comuna Ciocani, astfel incat Sentinta Civila 3128 a fost adresata comunei Ciocani care, a fost citata de catre Instanta la unul (sau doua ) termen(e) dar, aceasta a refuzat sa se prezinte.)
A urmat un Apel formulat de Primaria Ciocani la Tribunalul Vaslui, Apel cu o argumentatie ridicola, Apel care s-a terminat in favoarea comunei Ciocani.
Am formulat, la randul meu, Recurs la Curtea de Apel Iasi si, in conformitate cu probele evidente, respectiv, acte de proprietate + harta cadastrala, am obtinut Decizia Civila 1199, irevocabila, in Decembrie 2005, decizie care consfinteste stipulatiile Sentintei Civile 3128 a Instantei de Fond si, anume, repet:punerea in posesie de catre Primaria Ciocani a petentei Soare Alexandra Manuela pe suprafata de 2,47 ha pe vechiul amplasament, pct. „Hliza – Crang” cu plata de daune cominatorii pe fiecare zi intarziere si obligatia Comisiei Judete Vaslui de a emite titlul de proprietate pe numele petentei.
Primaria Ciocani nu a luat in considerare aceasta hotarare judecatoreasca, orice contact telefonic cu Primarul fiind un esec.
In Martie 2008, Primaria Ciocani ( precizez faptul ca toate adresele si comunicarile Primariei Ciocani au fost semnate si stampilate de Primarul Munteanu Ionel) imi trimite o adresa, prin care, personal sunt invitata a formula optiuni in legatura cu terenul aflat in despagubiri, ca urmare a unor suplimentari de suprafete).
Deplasandu-ma la Ciocani, am constatat ca Decizia Civila 1199 nu intra in preocuparile Primarului care, din proprie initiativa sau, poate, drept complice o trecuse la formularul de despagubiri.
Am contactat Prefectura Vaslui, am aratat starea lucrurilor si am fost asigurata ca se vor face investigatii si Decizia 1199 va fi pusa in aplicare.
Ca urmare a sesizarii inaintate Prefecturii Vaslui, primesc de la Primaria Ciocani Adresa nr 1117/21.04.2008, adresa prin care mi se comunica faptul ca vechiul amplasament „Hiliza – Crang” ar fi fost atribuit de Primaria Perieni altor cetateni, astfel incat, cererea mea adresata Primariei Ciocani prin care solicit, in calitate de mostenitoare a defunctei mele mame, Mitrofanovschi Margareta, suprafata de 2,47 ha nu poate fi solutionata.
Uluitoare formulare, intrucat eu nu am nicio cerere de retrocedare adresate niciunei Primarii (Ciocani sau Perieni – fapt ce ar fi trebuit demonstrat printr-un act semnat de mine;) eu fiind  posesoarea numai a Deciziei Civile 1199 irevocabila.
Mentionez si aspectul ca din continutul Adresei 1117, se constata ca Primarul Munteanu Ionel cunoaste foarte bine amplasamentul pct. „Hilza – Crang” din moment ce subliniaza faptul ca acest punct a fost deja instrainat.( Fac aceasta precizare pentru ca in cele ce vor urma – rezolutii, solutii ale procurorilor, judecatorilor – necunoasterea de catre primar a vechiului amplasament des utilizat de catre magistrati pentru a fi scos din culpa paratul.)
In 10 Decembrie 2008, formulez, la Parchetul dpl Judecatoria Barlad, plangere penala impotriva Primariei Ciocani – respectiv, impotriva Primarului Munteanu – pentru nerespectarea hotararii judecatoresti ( Decizia Civila 1199), abuz in serviciu, inselaciune,declaratii false. Se constituie Dosarul Penal 4781/P/2008 cu petent Soare Alexandra Manuela si parat Munteanu Ionel si Com. Locala Ciocani.
In Februarie 2009,dau declaratie cu privire la art. incriminate in plangere, declaratie redactata in prezenta Agentului de Politie Locala – jud.  Buzau – ( prin comisie rogatorie) atasand si Adresa 1117/21.04.2008

In 3 Martie 2009, Primarul Munteanu imi trimite Adresa 588/25.02.2009 prin care, „uitand” ca in 1117 cunostea amplasamentul „Hiliza”, cere schita amplasamentului „Hliza” pentru identificare, comentand si valabilitatea actului pe baza caruia s-a emis Decizia 1119, schimband cu buna-stiinta, data in care aceasta a devenit definitiva in scopul, evident, de a micsora de a micsora suma datorata ca daune cominatorii.

Neavand niciun raspuns de la Parchetul Barlad in legatura cu plangerea mea penala, in 6 Aprilie 2009 reiterez plangerea cu solicitarea de a mi se comunica stadiul cercetarilor, exprindu-mi totodata si parerea in privinta aplicarii unui sechestru asigurator, avand in vedere daunele cominatorii prevazute de Decizia 1199.
In  Aprilie 2009, primesc de la Primaria Ciocani, Adresa 1237/03.04.2009 prin care mi se comunica precum ca, la propunerea Comisiei Locale Ciocani, reconstituirea dreptului meu de proprietate pe 2,47 ha, pe vechiul amplasament va fi dezbatuta in sedinta Comisiei Judetene Vaslui pe data 07.04.2009.

( O noua proba de sfidare a Deciziei 1199 si a legislatiei, in general,.care obliga la executarea deciziilor judecatoresti si nu la discutarea lor.)
In 29 Mai 2009, primesc de la Parchetul Barlad Adresa nr 415/II/1 emisa la 15 Mai 2009 si semnata de Prim-Procuror Mircea Wili Brojban, adresa prin care mi se comunica, ferm si fara drept de replica, precum ca adresa mea inregistrata la data 06.04.2009 a fost respinsa ca ramasa fara obiect, deoarece la data de 24.05.2009 cauza a fost solutionata.
Din acest moment, am realizat cu certitudine, ca ideea era de a se stopa demersurile mele penale, orientand investigatiile in spiritul solutionarii  plangerii mele penale bazate pe o fictiva  cerere de retrocedare pe care eu as fi adresat-o direct Primariei si, nicidecum, pentru nerespectarea hotararii judecatoresti( Decizia 1199), intrucat toate comunicarile Primariei se refera la o asa zisa cerere de retrocedare pe care eu as fi formulat-o si, nicidecum, la aceasta decizie. Totodata, Adresa 415 imi confirma suspiciunea ca Procurorul Brojban ma sfideaza prin formularea practicata in aceasta adresa sa fiind abuziva prin faptul ca nerespectand C.p.p.care il obliga sa-mi dea dreptul la o contestatie intr-un termen legal de 20 zile si, il obliga, totodata, sa-mi emita o rezolutie intocmita in urma inestigatiilor efectuate. Ori, Adresa 415 emana abuz in serviciu ( prin forma sub care mi-a fost redactata) fals intelectual pentru faptul ca respectiva cauza ar fi fost solutionata dar afirmatia nu este sustinuta de nicio proba si inselaciune pentru ca plangerea care a stat la baza constituirii Dosarului Penal 4781, a fost formulata in 10 Decembrie 2008 si, nicidecum in 6 Aprilie 2009,data la care,  de fapt, eu am cerut informatii cu privire la stadiul investigatiilor propunand si aplicarea unui sechestru asigurator.

Am sesizat Parchetul dpl Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la maniera in care mi-a fost rezolvata plangerea si, drept urmare, in 15 Iulie 2009, am primit, de la Parchetul Barlad, Rezolutia 4781/P/2008 emisa in12 Mai  2009 ( semnata de Procuror Rodica Fantana) si insotita de o comunicare ( purtand tot nr 415) semnata de Prim-Procurorul Brojban, cu explicatia „lipsa fondurilor si greseli de tehnoredactare”…( Greseala de tehnoredactare se refera la faptul ca in Adresa 415 initiala procurorul Brojban noteaza ca solutionarea cauzei mele ar fi  avut loc in 24.05.2009 in timp ce, data de emitere a Adresei 415, trecuta in en-tete este 15.05,2009 degringolada din date pe care eu o sesizasem Parchetului General Bucuresti. In cele ce vor urma, veti constata ca si mine, ca aceasta „degringolada” este, de fapt, o manevra de a antedata documentele de care tronsonul justitiar Barlad-Vaslui-Iasi se foloseste in rapoartele catre superiori, pentru a-si acoperi infractiunile.) Intrucat, una din greselile mari ale sistemului nostru juridic – cel putin, cel cu care eu m-am confruntat – nu ia in considerare si stampila de expediere a postei ci, doar data notata de emitent.
Asadar,Rezolutia 4781, semnata de Procuror Rodica Fantana, considera ca Primarul Munteanu nu se face vinovat de abuz in serviciu, el intreprinzand demersuri pentru punerea in posesie a petentei pe o alta suprafata  de la ADS, domnia sa, Procurorul Fantana, mentionand si faptul ca eu, petenta, as fi declarat ca nu cunosc amplasamentul „Hliza”, afirmatii care orienteaza net procesul catre un fantomatic conflict intre mie si Primar, pe baza unei fictive cereri de retrocedare pentru care as fi fost obligata sa prezint documentele Primariei, Procurorul Fantana ignorand total articolul din Codul Penal de nerespectare a unei hotarari judecatoresti, articol pe care eu l-am invocat in plangerea penala si, axandu-se exclusiv pe articolul privind abuzul in serviciu.

In 16 iulie 2009, formulez plangere (contestatie) impotriva Rezolutiei 4781/P/2009.Nu primesc niciun raspuns, fapt ce ma determina ca, dupa o luna si jumatate, sa inaintez o noua sesizare Parchetului DPL Inalta Curte de Casatie si Justitie, in data de 7 Septembrie 2009 , in care atrag atentia asupra faptului ca, nu primesc raspuns la contestatia impotriva Rezolutiei 4781. A se retine data de 07 Septembrie 2009, intrucat aceasta are o semnificatie covarsitoare,ulterior,in derularea faptelor privind plangerile formulate impotriva Procurorului Brojban, precum si fabricare de dosare.
In 09 Septembrie 2009 ( a se retine si aceasta data) primesc de la Parchetul Barlad, Rezolutia 803/II/2, emisa in 24 August 2009,semnata Prim-Procuror Wili Brojban, Rezolutie in care Prim-Procurorul consemneaza,citez: „susnumita a fost propusa sa primeasca despagubiri.” Absurd, intrucat eu nu puteam fi propusa pentru despagubiri, avand in vedere Decizia 1199.
Rezolutia 803 continua, citez: „persoana vatamata a declarat ca nu stie unde se gaseste punctul „Hliza”. Fara comentarii!!!
Rezolutia continua,citez: „reprezentantii comunei Ciocani au instiintat persoana vatamata sa prezinte dovezi privind vechiul amplasament”.
Cum,intreaga rezolutie se invarte in jurul acelorasi elucubratii (fals, afirmatii absurde,ridicole,nefondate, inventate) Domnul Prim-Procuror dezbate aceleasi motivatii cu aceleasi argumente stupefiante. Mai mult, domnia sa abuzeaza de parghiile pe care i le confera pozitia in justitie, pentru a dirigui in maniera proprie, dictatoriala, aplicarea Codului de Procedura Penala, precizand ca referitor la  nemultumirea petentei de a nu i se fi luat in considerare articolul privind nerespectarea hotararii judecatoresti,Procurorul Brojban mentioneaza, citez:”deoarece procurorul este cel care stabileste incadrarea juridica”.

Ambele rezolutii au ca solutie, evident, neinceperea urmaririi penale (NUP) Prim-Procurorul oferind Primarului Munteanu posibilitatea furnizarii de probe care sa-i aduca statutul de functionar loial, intrucat pe tot parcursul derularii acestor rezolutii si plangeri impotria rezolutiilor, Munteanu Ionel a „gasit” si amplasamentul pct. „Hliza”, a procedat si la emiterea unor „titiluri” ( pe care el le numeste pre-titluri – ele nu sunt nici una, nici alta ci,doar niste xerox-uri falsificate ) si la redactarea unor comunicari, contracarand astfel, chiar el – paratul – motivatiile notate de Domnul Prim-Procuror in solutiile date.

Spuneam ca, in acest rastimp Primarul Munteanu continua sa-mi expedieze comunicari, adrese, hotarari chiar care de care mai ridicola, mai ilara, mai absurda si fara nicio legatura cu plangerea mea penala.Astfel,in 19 Martie 2009, primesc Adresa nr 1055/19.03.2009 in care, mi se propune atribuirea in proprietate a unui alt teren, chipurile, de aceeasi valoare cu cel pe care l-a detinut defuncta mea mama. – Nicio legatura cu Decizia 1199.

In 30 Aprilie 2009, primesc de la Primaria Ciocani, Hotararea nr 97 a Comisiei Judetene Vaslui, prin care, se precizeaza ca eu, petenta, as fi fost radiata din Anexa 23 si inscrisa in Anexa 49 cu suprafata 2,47 ha (conform Sentintei Civile 1199) hotarare prin care urmeaza a mi se atribui terenul din administrarea CCDCES Perieni – vezi, Doamne – preluat deja prin Protocol de catre Comisia Locala Ciocani.Cu ducerea la indeplinire a acestei hotarari se insarcineaza ADS Vaslui si Comisia Locala Ciocani.
Fotocopia 10 = Hotararea 97.
In 19 Mai 2009,  primesc de la Primaria  Ciocani inca o Hotarare a Comisiei Judetene Vaslui, Hotararea 116/11.05.2009 , hotarare care reitereaza Hotararea 97 dar, obliga doar Comisia Locala Ciocani sa o puna in aplicare, aici ADS fiind scos din joc.

Incepand cu luna Iunie 2009,arhiva mea s-a imbogatit substantial.Au inceput sa curga asa-zisele titluri de proprietate; primul pe numele defunctei mele mame, eu fiind trecuta doar ca mostenitor, insotit de comunicari prin care,mi se solicita semnatura in calitate de proprietar( Comunicare 1748/19.05.2009)  desi eu figuram doar ca mostenitor, urmat de alte  asa-zise titluri de proprietate, in care numele mamei nu mai apare dar numele meu este trecut tot in rubrica mostenitor, acestea   insotite  si ele de comunicarile (783/02.03.2010 si 1926/02.06.2009) prin care sunt rugata a le semna cu promisiunea ca titlul final va avea inscris  numai numele meu, fara a mai fi mentionat cel al defunctei.

Se profileaza, asadar si o incercare de santaj.
Ma vad nevoita sa merg mai departe in instanta; Dosarul 4781/P/2008 intra in Judecatoria Barlad sub nr 4354/189/2009, cu primul termen de judecata 17 Noiembrie 2009; citatia pentru acest termen are ca obiect plangere impotriva rezolutiilor si ordonantelor procurorului.
Plangerea mea catre judecatorie include, in prioritar, nerespectarea hotararii judecatoresti (Decizia 1199).Este momentul in care, Primarul Munteanu imi mai trimite un „titlu de proprietate”, de data aceasta doar pe numele meu dar, respectand aceeasi topografie inserata in titlurile anterioare.Avand in vedere faptul ca aceasta topografie nu corespunde catusi de putin punctului „Hliza” si, avand ca reper Comunicarile  prin care CCDCES ar fi fost detinatorul terenului „Hliza” ( Hotararile 97 si 116 ) ma informez la CCDCES unde mi se confirma ca, nici vorba de existenta pct. „Hliza” in tarlaua mentionata de Primar in respectivul titlu, mai mult, CCDCES este in litigiu cu Primaria Perieni privind terenurile sale. ( Precizez ca legislatia nu permite emiterea de titluri de proprietate pe terenuri  aflate in litigiu.)
La termenul din 17 Noiembrie,completul de judecata Barlad, departe de a lua in considerare materialul depus de mine, reitereaza in esenta elucubratiile Procurorului Brojban atribuindu-mi chiar culpa de a fi refuzat sa semnez titlul de proprietate. Concluzia: se respinge plangerea, cu drept  de recurs in 10 zile de la pronuntare, obligand petenta la plata sumei de 50 lei, reprezentand cheltuieli judiciare, respectiv, Sentinta Penala nr 621/17. Noiembrie 2009.

A se retine data de 17 Noiembrie 2009 ca data a „nasterii” unui dosar fabricat de catre Procurorul Brojban, pentru a-l deculpabiliza pe Primarul Munteanu, in cea de-a doua  plangere penala pe care eu am formulat-o, aceasta situatie constituind cazul 2 ( al 2-lea dosar aflat la CEDO) despre care vom vorbi mai tarziu.
Ca atare, formulez Recurs impotriva Sentintei 621 la Tribunalul Vaslui, Recurs la care prezenta mea si a materialului depus de mine reprezinta doar o formalitate,Recursul fiind respins prin Decizia Penala 89/R din 04 Martie 2010, Sentinta Penala 621 ramanand definitiva iar cheltuielile de judecata ridicandu-se la suma de 110 lei.

%d blogeri au apreciat asta: